AGRI Column - nr. 11/2023

Raportul de piață din această săptămână conține informații despre:

PREFAȚĂ

PIAȚA GRÂULUI

PIAȚA ORZULUI

PIAȚA PORUMBULUI

PIAȚA RAPIȚEI

PIAȚA SFS

PIAȚA SOIA

LINE-UP CONSTANȚA

ENERGIA FOSILĂ

PARITATE EUR-USD

PROGNOZA METEO

PREFAȚĂ

Decizia Comisiei Europene de a aloca României o sumă de 10 mil. euro cu titlu de despăgubiri pentru efectul de distorsionare creat de tranzitul ucrainean de mărfuri nu reprezintă decât o palidă consolare arătată unui partener fidel, care și-a respectat angajamentele față de Uniunea Europeană.

Putem spune fără a greși că acest cuantum, indiferent că este mai mic decât cel acordat Poloniei, Bulgariei și altor state, nu reprezintă altceva decât firimituri aruncate de la masa bogaților către parteneri loiali și respectabili.

Într-un mediu evaluat corect, acest lucru nu s-ar fi întâmplat. Nume respectabile din Parlamentul European au subliniat în mod clar că acele coridoare de solidaritate nu s-au desfășurat conform principiilor inițiale.

Prin România au trecut peste 14 mil. tone de mărfuri de Origine Ucraina, iar România a fost afectată grav.

Vorbim de distorsiuni create la nivel de preț, de costuri logistice, de potențial redus pentru livrarea mărfurilor românești din cauza aglomerației la punctele de descărcare. La acestea, adăugăm costuri de depozitare a mărfurilor românești, precum și cele generate de prezervarea identității produselor. Să nu uităm nici de costurile generate de întârzierile la scadența facturilor de inputuri (îngrășăminte și tot complexul necesar pentru înființarea unui hectar), totul amestecat cu dorința nefirească a fermierilor români de a crede că prețurile scad, că piața se normează după alte interese decât ale lor.

Și toate aceste sunt răsplătite cu 10 mil. de euro. Mulțumim Comisiei Europene pentru apreciere! Este efectiv o măsură a felului în care suntem priviți din fotoliile calde de la Bruxelles. Noi și coloana estică, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Cehia, etc.

Ne aducem aminte de lozinicile europene – 20 de milioane de tone în 3 luni. Superb suna în clădirile din Bruxelles, însă atunci întrebam: Cum și cu ce?

România nu are infrastructură feroviară și nici vagoane. România nu are infrastructură terestră și nici suficiente autocamioane. România nu are infrastructură de transport fluvial dezvoltată și nici barje suficiente.

Romania nu are suficient personal calificat la punctele de frontieră încât să poată prelua, verifica și certifica mărfurile ucrainene. Și nici capacitate de recepție în portul Constanța (haosul creat de cozi se vede de departe).

Am susținut atunci câteva linii directoare de dezvoltare a României:

· UE să trimită minim 5.000-8.000 de vagoane pentru transfer;

· UE să construiască depozite tampon la frontieră pentru descărcare și preluare;

· UE să dezvolte proiecte de refacere a infrastructurii feroviare;

· UE să transfere 7.000-10.000 de autocamioane pentru transfer mărfuri;

· UE să trimită personal calificat pentru suport în frontieră;

· UE să dezvolte proiecte de infrastructură rutieră în România;

· UE să ajute infrastructura portului Constanța prin lărgirea capacității de recepție, sisteme informatice și alocarea procentuală a accesului la descărcare mărfurilor ucrainene, în acord cu cele românești.

Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Absolut nimic, doar un haos total și acum un bacșiș ieftin de 10 milioane de euro, pe care, dacă îi împarți pe numărul de hectare alocate culturii mari din România, nu depășește 1.2 euro/hectar. Dacă împarți pe total tone produse de România în 2022, înseamnă 0.45 EUR/tonă. Adică nimic.

Iar povestea continuă și va continua. Mărfurile ucrainene au primit încă un an de suspendare a taxelor, iar suspendarea certificatului sanitar-veterinar merge, de asemenea, înainte. Toate acestea pe altarul zeului EURO. Toate acestea pentru ca zeul EURO să prospere în fața slujbașilor din Comisia Europeană, niște oameni numiți în funcție cu mandate clare și fără de echivoc.

Ceea ce facem noi acum nu este revărsarea supărării, ci doar expunerea Adevărului.

Întrebăm fermierii din Vestul Europei: Voi ce veți face când va veni rândul vostru, când veți avea parte de concurență neloială (căci despre asta este vorba)?

Cutia Pandorei este acum deschisă și întrebăm încă o dată fermierii din Vestul Europei: Voi ce veți face când va ajunge la voi? Căci, la cum se prezintă recoltele până acum în Uniunea Europeană, indicația este de normalitate, nicidecum de secetă ca în cazul porumbului în sezonul precedent.

Și să nu uităm de rapiță. În sezonul precedent, Uniunea a avut un import de 3,7 mil. tone de rapiță, iar în acest sezon, până acum, are 5,7 mil. tone. Și la rapiță a fost secetă? Nu credem asta, credem că marfa ieftină a fost preferată pentru a maximiza profitul operatorilor din industria de procesare europeană. Iar marfa ucraineană a fost suficient de ieftină. Și ca un ultim amănunt, sezonul trecut, importurile din Ucraina de rapiță au atins 1,62 mil tone, iar acum sunt la nivel de 2,87 mil tone. Cifrele vorbesc de la sine: marfă ieftină, poziții short la vânzarea uleiului, un crush margin ridicat…

Priviți principalele destinații ale mărfurilor ieșite prin Coridorul de solidaritate din Pivny-Odessa- Chornomorsk. Cum spuneam, o imagine face cât o mie de cuvinte.

Propunem să stăm împreună, să discutăm, să vedem cum putem atinge prin crearea unor active stările de normalitate. Dorim să ajutăm, dar este nevoie de investiții.

Nu stăm cu mâna întinsă la bani sau despăgubiri, însă dorim să construim împreună pentru că România este o fortăreață la flancul estic al NATO, alături de camarazii din Polonia.

STATUS LOCAL

Indicațiile Portului Constanța variază între valori cuprinse de la 248 la 252 EUR/tonă.

Recolta nouă este valorizată la niveluri de 238-242 EUR/tonă. Firește, toate indicațiile sunt în paritatea CPT.

CAUZE ȘI EFECTE

Un mic carusel, insignifiant aș putea spune, coordonează piața locală a grâului. Nu este nimic altceva decât reflexia CBOT în Euronext și, pe mai departe, în piața fizică. Totul este legat de jocul de cuvinte dintre părțile beligerante în conflict, Rusia în starea de agresor și Ucraina, în calitatea de victimă a agresiunii ruse. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un simplu urcuș și coborâș pe un interval de 3-4 EUR/tonă, după lichidările masive din martie. Parametru principal rămâne disponibilitatea mărfii în piața fizică. Momentul de final ar acestor mișcări a fost 18 martie 2023, când Coridorul Cerealelor a fost prelungit in mod oficial. Partea ucraineană, alături de ONU și Turciei susțin prelungirea pentru 120 de zile, în timp ce partea rusă a amendat prin notificare doar 60 de zile. Să nu uităm însă că Rusia nu este parte semnatară a acordului dintre Ucraina, ONU și Turcia.

Totodată, recolta veche românească joacă rolul greutății în ecuația prețului. Ritmul exportului românesc este extrem de lent. Totalul exportului până în acest moment a acumulat o valoare de circa 2,63 mil. tone. În aceste condiții, cu un consum intern de 3,5 mil. tone și având un nivel de recoltă de 9 mil. tone, avem în mod evident un dezechilibru.

Timpul este scurt până la noua recoltă, iar, dacă România a reușit să exporte 0,63 mil. tone în 2,5 luni, nu vedem cum ar reuși să performeze în continuare. Estimările noastre sunt de minim 1-1,5 mil. tone care vor rămâne nevândute din recolta anului 2022 și care vor crea o presiune asupra prețului recoltei 2023. La toate acestea, adăugăm și cele 810.000 tone importate din Ucraina, în perioada martie 2022 -martie 2023.

STATUS REGIONAL

RUSIA. Indicațiile de preț ale grâului rusesc sunt sub presiune maximă. Cotațiile indica un nivel de 279 USD/tonă în paritatea FOB pentru calitatea 12,5 PRO, în scădere cu 9 USD/tonă. Evidențiem aici efectul Ucraina, care a competiționat extrem de viguros în ultima licitație din Egipt.

În afară de aceasta, ritmul de export rusesc trebuie crescut spre a putea mișca milioanele de tone de grâu care îngreunează stocurile Rusiei și, implicit, vor da o greutate sporită în contextul noii recolte.

Rusia intenționează să exporte grâu prin Berdyansk, fost port ucrainean – ca să înțelegem de ce sugrumă Coridorul. Astfel, ei vor fi prim exportatori din Marea Neagră. În afară de porturile rusești consacrate, Novorossysk, Tuapse, Taman, Caucasus, Rostov pe Don, ei avansează în bazin prin acest port fost ucrainean din Zaporizhzhia.

Tocmai de aceea Rusia șicanează coridorul, spre a câștiga timp pentru export și pentru a sugruma transferul de bunuri ucrainene spre destinații. Mai mult decât atât, Rusia dorește să își evalueze propria recoltă de grâu de primăvară și dezvoltarea ei spre a intra în forță în vânzările din noul an agricol. Orice șicană sau întârziere provocată Coridorului este un bonus pentru Rusia. Asta lăsând la o parte motivele neîntemeiate pe care le clamează de foarte mult timp.

UCRAINA a început campania de însămânțare de primăvară de circa 10 zile. În ceea ce privește prețul grâului ucrainean, el este așezat pe nivelul de 274 USD/tonă FOB POC (Pivny-Odessa-Chornomorsk), în ușoară scădere față de zilele precedente. Ce este interesant de observat este abordarea de către Ucraina a licitației din Egipt. Efectiv, au discountat extrem de mult grâul, în condiția în care termenul de plată este de 180 de zile, adică 6 luni. Dacă mai adăugăm și timpul până la perioada de livrare, avem o pondere de circa 8-12 USD/tonă cost de finanțare în prețul mărfurilor vândute în Egipt.

Transferul bunurilor se va efectua prin compania națională egipteană de transport NNC (National Naval Company) și nu avem nicio îndoială cum că cele două nave de cate 60.000 tone fiecare nu vor zbura prin faimosul Coridor al Cerealelor. Rusia nu va putea și nici nu vă pune piedici acestor două loturi. Este simplu, nu vor să supere Egiptul cu absolut nimic, în perspectiva vânzărilor viitoare.

UNIUNEA EUROPEANĂ indică un nivel de export de grâu comun de 21,54 milioane de tone, aducând în calcul și grâul durum, precum și alte derivate precum făina, dar în echivalent tone de grâu, ajungem la un nivel de 22,57 milioane de tone. Cumulativ, importurile sunt la nivelul de 7,18 mil. tone. Starea culturilor este în aceiași parametri favorabili.

EURONEXT – MLK2323 MAY23 – 265,5 EUR (+3,75 EUR față de săptămâna precedentă

GRAFIC TREND GRÂU EURONEXT – MLK2323 MAY23

STATUS GLOBAL

SUA: Stări mixate în Câmpiile Centrale americane, unde frigul este combinat cu părți care sunt supuse căderilor de zăpadă, părți care sunt uscate în continuare, iar anumite zone recepționează parțial precipitații.

CBOT GRÂU – ZWK23 MAY23 – 710 c/bu (+31 c/bu = +11,4 USD față de săptămâna trecută)

GRAFIC TREND GRÂU CBOT – ZWK23 MAY23

INDICAȚII PREȚURI GRÂU DIVERSE ORIGINI

LICITAȚII ȘI TRANZACȚII

GASC EGIPT a achiziționat 2 loturi de cate 60.000 tone de grâu ucrainean de la compania Nibulon:

· preț FOB = 279 USD/tonă,

· cost transport = 19,22 USD/tonă

· Total CIF = 298,72 USD/tonă.

Termenul de plată este de 180 de zile de la livrare, ceea ce va conduce către un cost de finanțare de 8-12 USD/tonă în contul Vânzătorului.

Ceea ce este interesant de văzut aici este faptul că transportul se va efectua de către NNC Egipt, fapt care va cauționa transferul extrem de rapid prin JCC Istanbul, adică punctul de inspecție.

TUNISIA a achiziționat 234.000 tone de grâu la prețuri cuprinse între 292 și 306 EUR/tonă CNF, pentru livrare în aprilie-mai. Cel mai probabil, nu mai mult de 50 de mii de tone de otigine rusească, judecând după numele câștigătorilor. Restul este grâu european, ceea ce este logic, având în vedere că achiziția a fost finanțată de o bancă parteneră a Comisiei Europene.

CAUZE ȘI EFECTE

Lumea stă cu ochii pe Coridor. Prelungirea lui este clară, însă perioada nu este definită. Rusia dorește doar 60 de zile, ONU și Ucraina doresc 120 de zile. Iar acest lucru ține capul de afiș și alimentează headline-urile care hrănesc algoritmii de tranzacționare de pe burse.

Și cel mai vehement pare a fi CBOT. De ce? Simplu, pentru că acolo s-au lichidat extrem de multe poziții la luna martie și acum reintrarea este inevitabilă. Însă caruselul pe care l-am vizualizat săptămâna precedentă nu a făcut altceva decât să alimenteze conturile fondurilor prin intrări și ieșiri succesive.

Peste acest lucru, avem falimentul Silicon Valley Bank, ceea ce presează și mai mult asupra FED în viitoarea ședință din 22 martie. Ce poziție va lua FED? Va continua să crească dobânda? Cu cât anume? Opțiunile sunt de 0,5 sau 0,25%, însă credem că a doua variantă este cea mai plauzibilă în acest moment, din cauza presiunii bancare. Sistemele bancare din SUA sunt bine cutremurate și FED va alege o cale de suspensie, un moment de respiro și consolidare acordat băncilor americane.

Mai avem un parametru pe care trebuie să-l aducem în discuție, și anume costul înființării culturilor. Vorbim aici despre Uniunea Europeană și SUA, precum și despre restul țărilor afectate de criza energiei la nivel global, produsă de Rusia. Costurile de înființarea a culturilor au fost extrem de mari în toamna lui 2022 și acestea acționează ca un percutor pe termen lung.

Aceste costuri trebuie disipate. Dar cu aceste prețuri care efectiv au căzut de sus, într-o perioadă de timp, să-i spunem medie, disiparea lor într-un sistem nu se poate efectua cu lejeritate. De aceea previzionăm că, în orice concluzie, trebuie ținut cont de costurile de înființare, oriunde ar fi pe glob situate aceste costuri. Fie că vorbim de emisfera nordică, fie că vorbim de Asia sau America de Sud sau Australia. Avem astfel un reper de care trebuie ținut cont, căci altfel, falimentele în rândul fermierilor, la nivel global, s-ar putea dovedi un bulgăre de zăpadă care se va rostogoli la vale, devenind o problemă în oferta mondială de materii prime agricole.

Altfel, markerii sunt bine definiți pentru prețul de început a noii recolte. Va exista presiunea de recoltă, va exista o competiție acerbă în bazinul Mării Negre, iar acest lucru nu înseamnă altceva decât Free Trade, adică o Piață Liberă, un lucru absolut normal și benefic pentru toată lumea.