Începând din zorii pandemiei, băncile centrale au cheltuit circa 834 milioane dolari pe oră. Și asta în decurs de 18 luni. Un factor de multiplicare ne-ar aduce în fața unor cifre colosale – circa 11 trilioane dolari.
Această estimare aparține Bank of America Corp, via Bloomberg, și estimarea este că numai Federal Reserve Bank of USA a adus circa 4 miliarde dolari.
Aceste sume colosale au susținut efectiv companiile pe linia de plutire în ultimele 18 luni și, totodată, au declanșat cele mai mari creșteri pe bursele din lumea întreagă. Inflația a fost cuvântul de ordine pe Wall Street, iar activele sunt hiper-inflate. Estimările analiștilor Bloomberg conduc către cel mai mare raliu inflaționist dintr-o generație.
Băncile centrale nu fac altceva decât să absoarbă din piața de obligațiuni și, în consecință, forțează reducerea costurilor împrumuturilor. Cu alte cuvinte, avem enorm de mulți bani ieftini în piață, circa 16 trilioane dolari cu randament negativ.
Și acesta este motivul pentru care managerii de fonduri nu au altă alternativă decât să continue să facă ceea ce făceau și până acum, adică să efectueze plasamente pe burse, pe materii prime. Investitorii se întreabă cât mai pot susține băncile centrale fluxurile de numerar care circulă în piață.
Federal Reserve nu a dat o dată certă, rămânând în incertitudine pentru eventualitatea sfârșitului anului 2021.
Transpus în ceea ce ne privește pe noi, oamenii de rând, băncile centrale au suportat activitatea companiilor ca să nu intre în colaps. La rândul lor, companiile au generat venituri populației. Dar banii trebuie să se întoarcă în circuit cu profit și astfel managerii de fonduri au avut ca opțiune principală materiile prime.
Drept urmare, “commodities” au devenit principalul pilon al creșterii inflaționiste și evidențiem aici tot ceea ce ține de hrană, adică grâu, porumb, soia, rapiță, semințele de rapiță și floarea-soarelui și derivatele lor, care sunt folosite pentru uz uman, furajer și industrial. Adiacent, restul materiilor prime au avut aceeași evoluție și amintim doar de materialele brute feroase, neferoase, combustibili fosili, care au generat reacții în lanț pe scara inflaționistă.
Vedem cu toții consecințele amplificate de factorul vreme, care a condiționat oferta în piața materiilor prime agricole, ridicând nivelul inflaționist în spectrul lipsei de abundență a mărfurilor agricole. Același efect l-a avut costul energiei fosile, care a dublat efectiv costul transportului pe calea rutieră, ferată, precum și pe oceanele și mările lumii.
Așteptările de revenire a prețurilor la nivelul anilor 2018-2019 nu au deocamdată un orizont de așteptare clar. Măsurile de susținere și combatere a efectelor pandemiei sunt efectiv costuri reversate inflaționist. Populația lumii trebuie hrănită și, conform unui studiu condus de USDA, din 7,8 miliarde de locuitori ai Pământului, circa 1,2 miliarde nu reușesc să atingă pragul zilnic de 2100 kcal/zi, necesare desfășurării activității zilnice și, implicit, susținerii vieții. Ponderea cea mai mare există în Asia, cu 60% din cele 1,2 miliarde, urmată de Africa Sub-Sahariană cu 20%, iar ultimul grup de 20% se împarte între zona Caraibelor, America Centrală și de Sud.
În concluzie, putem spune următoarele:
- Prețurile materiilor prime vor rămâne constante în următorii ani.
- Cererea de hrană va suporta nivelul ridicat al prețurilor datorită efectului „hand to mouth” care implică să cumperi cât consumi, dar într-o cadență mai mare.
- Politicile protecționiste își vor găsi tot mai mult locul în state care nu sunt angrenate în forme de cooperare, cum ar fi țările din bazinul Mării Negre (Rusia și Ucraina, care sunt bazine de Origine a materiilor prime). Însă aceste forme de protecționism, cel puțin în cazul Rusiei, sunt departe de a o proteja de inflație; din contra, deficitul mondial va susține un preț mai mare în Origine și astfel protecționismul va acționa în efect de bumerang pe piețele interne, iar ele vor trebui să se alinieze pentru a fi competitive.
- Vremea va juca un rol fundamental în volatilitate și agregată cu politicile de protecționism va susține nivelul inflaționist de astăzi. Al doilea sezon de La Nina este la orizont cu o rată de predicție de 70% și astfel scenariul din 2021 care a generat scăderea disponibilității materiilor prime din Originile Nord și Sud Americane este aproape de repetare.
- Sunt extrem de puține șanse să revenim la ceea ce a fost din cauza banilor ieftini din piață care nu au randament pozitiv și a cererii de hrană din lume. Trebuie să ne obișnuim să trăim cu efectele inflației într-un mediu extrem de volatil generat de factorii pandemie și vreme.
Acest articol este scris de Cezar Gheorghe, autorul Romanian AGRI Column, și a apărut inițial pe wall.street.ro.