Bun venit / Welcome

Russia – Wheat Market Analysis

Informarea și analiza sunt cele două elemente care compun direcțiile principale ale raportului nostru. Corectitudinea informațiilor, interpretarea lor, segregarea de știri false și moderația sunt elemente care au rol determinant în luarea deciziilor legate de afacerile dumneavoastră din domeniul agribusiness.

Astăzi, analizăm și interpretăm fenomenul rusesc, factorii care îl generează, efectele pe termen scurt și lung. Spre o bună informare, vom înșirui, pe scurt, câțiva factori:

  1. Dimensiunea recoltei rusești de grâu din vara lui 2020.
  2. Marșul forțat în vânzare de-a lungul verii și al toamnei 2020;

Paritatea rublă-dolar în procesul vânzărilor din 2020.

  • Dimensiunea și statusul suprafețelor însămânțate cu grâu în toamna lui 2020;

Starea lor de vegetație și nivelul de apă din sol;

Stratul de zăpadă, temperaturile și aparența actuală.

  • Acțiunile statului rus, motive și urmări.
  • Vocea fermierilor ruși.
  • Semnele de întrebare.

1. Dimensiunea recoltei rusești din vara anului 2020 a fost în permanență motiv de schimbări și contradicții.

  • Efectele secetei au afectat potențialul grâului rusesc și ne amintim de începutul recoltării, când primele două săptămâni indicau niveluri dezamăgitoare ale producției, între 1,7 și 1,9 tone la hectar. În mod natural, după primele rectificări negative, nivelul de producție și-a revenit, iar producția a început să crească. USDA nu a creditat multă vreme Rusia cu mai mult de 75 de milioane de tone, apoi, în ultimele luni, sub presiunea rapoartelor interne rusești, au ridicat-o consecutiv la 78, respectiv 82 milioane de tone.

Spre sfârșitul anului, rapoartele rusești indicau 85 milioane de tone, deci încă o creștere, de această dată, pe cantitate recepționată, deci marfă necondiționată. Adică toată marfa ar fi trebuit să aibă 2-3% în plus la nivelul corpurilor străine și minim 2% în plus la umiditate, căci 82 milioane + 4% = 85 milioane. Ne întrebăm cum ar fi fost posibil, din moment ce grâul rusesc a suferit din cauza secetei, ca peste tot în Europa, iar umiditatea la recoltare, cu siguranță, în astfel de condiții, este în jurul valorii de maxim 12,8%. De asemenea, nivelul corpurilor străine în cazul secetei nu depășește procentul de 2%, decât foarte rar. Câmpurile nu sunt îmburuienate din lipsa apei, iar spicul este uscat și, deci, separarea de bob la combină se face foarte ușor.

2. Marșul forțat al vânzărilor.

  • Pe fondul unui dolar foarte slab și al unei presiuni asupra rublei rusești, 1 USD = 78-80 RUB, exportul a fost favorizat în dauna pieței interne, astfel încât Rusia a mărșăluit efectiv în vânzările la export.
  • De ce ai împinge exporturile, când observi nivelul scăzut al dolarului și paritatea rublei în raport cu dolarul? Doar daca ești fals alimentat de informații despre nivelul real al recoltei și, astfel, ești tentat să vinzi la export, cuprins de mirajul aducerii în țară a valutei.
  • Reamintim că vara nu există cerere consitentă pentru gazele rusești, iar prețul energiei a stagnat din cauza pandemiei, în jurul valorilor minime, de circa 40-42 USD/baril, în cotația Brent. Reamintim, de asemenea, de zilele în care cotațiile la țiței au fost negative. Rusia are cele trei surse de venit din export: petrol, gaze și grâu. Petrolul a stagnat ca preț, iar profitabilitatea extracției rusești începe de le 43,5 USD/baril, costuri logistice incluse, deci foarte mică, din cauza cotațiilor Brent. Fiind vară, nu a existat cerere pentru gazele rusești (iar aici venim după o iarnă 2020 călduroasă în Europa, unde, de asemenea, gazul rusesc nu a avut succes).
  • Ce rămâne de exportat spre a asigura valuta în țară? Grâul, firește. Cum împingi cererea pentru export? Enunțând super recolte și astfel creând cerere pentru oferta ta.

3. Dimensiunea suprafeței însămânțate cu grâu în toamna lui 2020.

  • Cifrele indică peste 19.000.000 de hectare, mai precis 19,2 milioane însămânțate – un surplus de peste 800.000 de hectare față de anul precedent, dar semănate în condiții de secetă.
  • Reamintesc rezultatele masurătorilor în câmpurile rusești, care prezentau plante firave și uscate, înconjurate de un teren arid și necurățat, în urma recoltei precedente. Puțină ploaie căzută de-a lungul toamnei nu a reușit să alimenteze deficitul de apă din sol, astfel că grâul rusesc a intrat în hibernare cu un deficit de apă. Decembrie în hărțile satelitare arată acest lucru, precum și analiștii ruși reputați.
  • Într-un târziu, ninsoarea și-a făcut apariția, iar câmpurile rusești au fost acoperite de zăpadă, circa 30 de centimetri, în regiunile productive rusești: Câmpiile Volgăi și Rostov. Dar 30 de centimetri de zăpadă sunt echivalenți cu 3 litri de apă, raportul fiind de 10/1. Acest detaliu este foarte important, însă aparent, trecut cu vederea.
  • La ce este bună zăpadă acum în Rusia? Protejează cultura de înghețul teribil din iarna rusească, cu temperaturi negative de minus 20-30 de grade, cauzate de mișcările vortexului polar, care a coborât înspre sud (așa numitul fenomen winter kill).
  • Astfel, conform analiștilor, nivelul recoltei, în cel mai optimist scenariu, va fi situat la nivelul de 75-76 milioane de tone, nicidecum la 80 de milioane de tone, cum se vehiculează din nou de către alți analiști ruși, pentru a crea piață și ofertă, concomitent cu inocularea faptului că prețul va scădea din cauza abundenței și, astfel, fermierii vor începe să vândă forward.

Pentru conformitate, inserăm două fotografii ale grâului rusesc, realizate într-o regiune care generează producții bune, efectuată de o echipă de specialiști europeni, specializați în turul culturilor.

4. Acțiunile statului rus.

  • În data de 30 decembrie 2020, a fost legiferată creearea unui sistem de control al recoltelor la nivel regional (Rusia are 90 de regiuni), numit E-Grain Tracking System, care va permite monitorizarea fiecărei cantități de marfă recoltate și destinația sa (depozite). Astfel, statul rus va putea genera cifre exacte despre nivelurile de recoltă și statusul lor.
  • Cu această informație, ne întrebăm, până acum, cum se raportau producțiile? Căci este foarte greu de crezut, în lumina informației de mai sus, precizia datelor furnizate până acum.
  • În România, o țară mică față de Rusia, sistemul de raportare este foarte greoi și se bazează pe declarații, care, de multe ori, nu sunt corecte, din foarte multe motive. Astfel, statul român efectuează rapoartele ajustând, de la lună la lună, tot pe baza declarațiilor, cumulând și informații de la procesatorii interni despre volumele achiziționate, prin sistemul românesc numit gradare, care încadrează fiecare tonă de grâu recepționată și o cuantifică, ca și din rapoartele portuare care statutează lunar exporturile românești, deci post-factum.
  • În același timp, ne reamintim cum că VTB, cea mai mare bancă rusească de stat, are control asupra celui mai mare operator logistic, cu circa 22.000 vagoane de cale ferată în portofoliu și se implică în comerțul cu cereale. Sistemul dorit să fie implementat va controla astfel lanțul de producție-aprovizionare-desfacere a cerealelor rusești, a grâului, în speță.
  • Apoi, ca o consecință firească a realizării faptului că recolta anului 2020 nu a avut dimensinea raportată, statul rus instituie o taxă de export în două trepte, 25 respectiv 50 EUR/tona de grâu (concomitent cu taxarea semințelor de floarea-soarelui, a porumbului și a orzului), în încercarea de a stopa inflația asupra produselor alimentare de bază.
  • Astfel, cu un potențial de export inițial de 40 milioane de tone de grâu, circa 20,7 milioane efectuate până la această oră și cu o reducere de potențial de export până în jurul valorii de 36 milioane de tone, Rusia aruncă piața grâului în sus. Explozia prețurilor din lipsa ofertei și-a făcut loc ca o undă seismică în toată lumea, corecția aplicându-se peste tot în lume.
  • Fermierii ruși care nu au vândut marfa sunt efectiv captivi, fară alte opțiuni decât cele existente. Pe măsură însă ce timpul trece și ne vom apropia de recolta 2021, ei vor fi nevoiți să vândă în piață internă, la un preț mic sau la un preț mult mai mic pentru piața de export, căci nivelul taxei de 50 de euro la ei se va cuantifica.
  • Nu vor putea să țină marfa pentru 2021, din simplul motiv că diferența de preț între recolta veche și cea nouă este de 35 EUR/tonă în sens negativ, iar după toate sursele, guvernul rus va menține taxa și după 30 iunie 2021, deci vor vinde cu un minus de 80 EUR/tonă.
  • În susținerea celor de mai sus, statul rus încearcă să controleze prețurile. Intenția următoare este de a regulariza prețurile la cartofi, ouă, paste făinoase.

O scrisoare FAO din 31.03.2020 subliniază pericolul de foamete în regiune, potențiat și de efectele pandemiei Covid-19 (http://www.fao.org/russian-federation/news/detail-events/en/c/1268950/).

5. Vocea fermierilor ruși se face auzită foarte rar. Media nu o popularizează, însă vă putem prezenta, ma jos, un fragment din cererile lor (https://www.zol.ru/n/32ab5):

“ Eliminarea taxelor la exportul de cereale – Apelul deschis al fermierilor ruși către guvernul Federației Ruse

21 ianuarie 2021 17:21

Decretul privind stabilirea unei taxe vamale de export pentru cereale în valoare de 25 de euro și planificarea creșterii acestei taxe de la 1 martie la 50 de euro pe tonă, precum și Decretul privind majorarea taxelor la exportul de semințe de floarea-soarelui, rapiță și soia din Rusia cu 30% au provocat o reacție negativă între producătorii agricoli care sunt angajați în producția de produse vegetale.

Pe termen mediu, această decizie poate provoca o serie de consecințe nedorite, nu numai pentru cultivarea culturilor și industriile conexe, ci și pentru întreaga economie a țării.

Depunem eforturi pentru a asigura securitatea alimentară a țării și pentru a-i crește potențialul de export.

Realizând semnificația socială a produselor noastre, ținând seama de necesitatea prioritară de a furniza pieței interne cereale, suntem simpatizanți cu măsurile guvernului de stabilire a cotelor la exportul de cereale.

În același timp, considerăm că mecanismul taxelor la exportul de cereale este ineficient în acest scop:

  1. Mecanismul taxei implică retragerea unor resurse financiare semnificative de la producătorii agricoli, ceea ce reduce cererea efectivă de utilaje, combustibili și lubrifianți, îngrășăminte și semințe.
  2. Producătorii agricoli sunt privați de posibilitatea de a-și compensa pierderile din prețuri mai mici pe piața internă, în detrimentul celei externe.
  3. Mecanismul taxelor, limitând exporturile, mărește cantitatea în exces de cereale în regiunile orientate spre export, în același timp, din cauza costurilor logistice, practic nu crește oferta în regiunile cu deficit de cereale.
  4. Efectul scontat al taxei este lipsit de direcționare pentru a sprijini cetățenii cu venituri mici.
  5. Conștientizând importanța furnizării pe piața internă a furajelor de cereale, în același timp, considerăm că este o greșeală semnificativă dezvoltarea creșterii rusești a animalelor fără a se baza pe propria bază furajeră. Producătorii ruși de cereale alimentare de înaltă calitate nu ar trebui să fie ținuți ostatici față de aceste greșeli structurale.

În prezent, companiile rusești de prelucrare a cerealelor ocupă un loc demn pe piața internațională a cerealelor. Acesta este unul dintre principalii factori de creștere pentru întreaga agricultură internă. Prețurile de pe piața externă a cerealelor se află într-o dinamică constantă, reflectând echilibrul cererii și al ofertei.

Având în vedere procesul de stabilire a prețurilor izolat de aceste dinamici, țînând cont doar de momentul creșterii prețurilor, încercând să stabilizeze și să protejeze piața internă cu taxe de export, guvernul distruge acest echilibru de piață, atunci când creșterea prețului nu este deloc un profit excesiv speculativ, ci este doar o compensare obiectivă pentru inevitabilul precedent sau viitor de scădere a prețurilor.

Ca urmare a introducerii taxelor, ținând seama de riscuri, producătorii agricoli nu pot planifica, produce și vinde pe deplin cereale, în special pe fondul unei situații deja dificile, din cauza faptului că starea culturilor de iarnă din țara noastră este cea mai gravă din ultimul deceniu, vor duce la o scădere gravă a producției agricole până la sfârșitul anului 2021.

Pe baza acestui fapt, considerăm că este necesar:

  1. Abolirea taxelor pe cereale și semințe oleaginoase.
  2. Restabilirea pe deplin a mecanismului intervențiilor de cereale.
  3. Considerăm că subvențiile alimentare pentru săraci sunt o soluție eficientă de piață la problema furnizării de alimente la un preț accesibil.
  4. Fiind una dintre sursele de finanțare pentru cofinanțarea acestor subvenții, propunem eliminarea subvenției pe hectar prin canalizarea fondurilor pentru a sprijini partea nevoiașă a populației.

Refuzăm fondurile de sprijin de stat furnizate în forma lor actuală, în suma necesară cofinanțării subvenției alimentare pentru cei săraci.

Părăsirea zonelor protejate urmează să actualizeze echipamentul (și altele), în acord cu Ministerul Agriculturii.

Acest lucru va face posibilă abandonarea taxelor de export și, în același timp, creșterea cererii de produse alimentare de la un producător intern.

Considerăm acest lucru o modalitate mai eficientă de a sprijini complexul agro-industrial.

Considerăm că este necesar să eliminăm mecanismul taxelor la export ca fiind ineficient și contrar obiectivului dezvoltării durabile a complexului agroindustrial și a statului în ansamblu, luând în considerare scăderea, nu numai a rentabilității producătorilor agricoli, ci și a lucrătorilor întreprinderilor, precum și a veniturilor fiscale la bugete.”

6. Un zvon coboară piața grâului.

Din Rusia ne parvine un zvon care stipulează cum că guvernul rus va suspenda taxa de export la grâu, din motive de ineficacitate. Adică, cu taxă cu tot, fermierii ruși vor dori să exporte grâul în loc să-l dirijeze către piața internă. Ilaritatea acestui zvon apare în contextul în care fermierii ruși nu vând grâul, ci încearcă, prin diverse mijloace, să elimine taxa.

  • Efectul fundamental al acestui zvon a fost coborârea prețurilor într-un ritm foarte abrupt. Raportându-ne la piața românească de agribusiness,  prețurile au coborâtde la 242 EUR/tonă acum 3-4 zile, la un neverosimil 224 EUR/tonă, o corecție de circa 18 EUR/tonă.
  • În același timp, remarcăm un nivel extrem de mare al vânzărilor rusești de grâu la nivelul lunii ianuarie când, cutumiar, fermierii nu vând din câteva motive lesne de înțeles:  sărbătorile de iarnă normale și după rit vechi, starea de incertitudine generată de taxele impuse asupra materiilor prime, grau, floarea-soarelui, porumb și orz.
  • Cu alte cuvinte, ceea ce s-a vândut în ianuarie reprezintă o acumulare de stocuri de către comercianții ruși, exportatorii în speță, din lunile precedente. Piața a fost ridicată, prețul a fost ridicat din cauza taxelor de export, un moment foarte bun de vânzare. Totul aparent în ordine, dacă nu ar fi apărut zvonul cum că taxa va fi suspendată din cauza ineficacității sale, în condiția în care fermierii ruși nu vindeau și, deci, aparența eficacității nici nu apucase să se manifesteze în rândul stocurilor deținute de fermieri.
  • În tot acest context, nivelul vânzărilor în moneda americană este grăitor pentru produsul grâu rusesc, iar graficul de mai jos, credit STONE X, ne generează multe semne de întrebare, care nu credem că își vor găsi repede un răspuns.

După cum puteți observa, vânzările și, deci, încasările rusești în USD aproape ating nivelul de 1.000.000.000 USD. Concluziile sunt la îndemăna fiecăruia.